Vacanță în Corfu (4)

Cred că-i timpul să închei epopeea asta cu Corfu, că poate v-ați plictisit deja.

Chiar eu a trebuit să recitesc precedentele episoade, nu de alta, dar riscam să repet aceleași chestii :P

Cum vă spuneam, am stat la Summerlife Apartment, un complex de vile aflat în capătul Rodei, spre Acharavi. De la proprietate până în centrul satului Roda făceam cam 15-20 de minute, mers ușor, de plimbare. Faptul că este la distanță de centru face să fie un loc liniștit, unde dimineața devreme auzeai cocoșii cântând și doar uneori se auzea muzica și vocea animatorului de la complexul Roda Garden Village, aflat în apropiere. Plaja din capătul aleii pe care este complexul este cu pietre, pietre fiind și în apă, la mal. La 300-400 de metri, însă, este plaja de nisip lată, cu șezlonguri sau fără :)
Cine nu dorește să stea pe șezlong, poate sta pe prosopul propriu sau pe saltea de apă, fără probleme. Noi am ales să stăm pe saltele, însă după vreo câteva zile, după o conversație plăcută purtată în timp ce își supraveghea nepoții care se bălăceau în mare, domnul mai vârstnic care era proprietarul restaurantului New Port, ne-a invitat să folosim șezlongurile lui, "for free" și chiar a insistat :)

vedere din balcon, spre dealuri, opusă țărmului mării

A fost cea mai faină cazare ever, la asta contribuind decisiv și atitudinea proprietarilor față de noi. Amabili și prietenoși, fără acele zâmbete false specifice celor care vor să mai scurgă un ban de la tine, Eleni și familia prezentă compusă din cei doi copii, mama, unchiul și nu în ultimul rând, cel mai prietenos cățel întâlnit vreodată de mine, Dias, ne-au făcut o vacanță grozav de plăcută. Chiar și faptul că, de câteva ori pe durata șederii noastre, Eleni ne-a adus castraveți și ardei din mica grădiniță îngrijită de mama ei, a făcut să ne simțit niște clienți speciali :) Mai mult, la plecare am fost duși cu mașinile la autobuzul care pleca spre Corfu Town, locul de întâlnire cu autocarul Memento Bus. Zic cu mașinile, că au fost două. Eleni cu Opelul ne-a dus pe noi, iar Yia-yia (bunica!:) ), ne-a dus bagajele cu camioneta, iar la plecare a claxonat vesel ca la nuntă, de ai fi zis că și-a condus niscaiva rude dragi, fapt ce ne-a impresionat mult :)

Dias, cel mai dulce cățel

draga de Eleni, cu bagajele noastre

o poză de bun rămas :)

Cu o zi înainte de plecare, am dat o tură prin Acharavi, de una singură, drum per-pedes de cca. 30 de minute, ocazie cu care pe drum am tot pozat case care mi-au plăcut, deși unele păreau nelocuite,

și un paznic care stătea la gard :D

Cum v-am promis, să vă zic  și de revistele cu cadou cumpărate. Din păcate, de data asta n-am cumpărat decât două, pentru că nu aveau cadouri tentante, iar din revista în sine nu mă aleg decât cu uitatul la poze :)

Deci, am cumpărat doar Madame  Figaro cu insert o mascara Bourjois, pe care la venirea în țară am dat-o cadou, și Mirror, cu o ojă Elixir, un brand grecesc. Am folosit-o deja o dată și e destul de faină. 

Apusul în Roda în ultima seară

La revedere, Corfu! Așteaptă-ne că venim la anul!

Pentru că am fost întrebată, fac un mic UPDATE articolului, cu câteva precizări referitoare la Roda. 
Așadar, apartamentele/camerele de la Summerlife Apt. sunt cu self-catering, în acest sens chicineta fiind destul de bine dotată. Înafara plitei electrice cu două ochiuri, mai sunt și cuptor cu microunde, toaster și kettle (cană de fiert apa, electrică). Deasemeni, sunt tot felul de vase, atât pentru gâtit, cât și farfurii, cești, pahare și tacâmuri.
Pe plajă, sezlongurile aparțin restaurantelor din imediata apropiere, deci dacă doriți se poate mânca, bea pe plajă. La ei sezlongurile sunt așezate pe plajă păstrând limita celor 6 m. de la mare spre țărm, fâșie care rămâne publică și unde se poate sta cu prosop/saltea. 
Pe plajă nu se aude muzică. Sau dacă este la restaurantele din zona, e destul de încet încât să nu deranjeze. Deasemeni, vânzătorii ambulanți sunt rari și vând doar fructe, plăcințele, mă rog, doar chestii de mâncare.
Sper că am răspuns tuturor întrebărilor :)

Vacanță în Corfu (3) - Excursie în Albania

Așa cum v-am promis, revin cu impresii din scurta excursie făcută în Albania, la Saranda.

Am cumpărat-o de la aceeași agenție de la care am închiriat și mașina (HN Travel Roda), agenție pe care o recomand pentru că face discount-uri la excursii, are mașini noi pe care le închiriază la prețurile cele mai mici dintre toate agențiile din sat. Așa se face că pentru excursia în Albania am plătit câte 15 euro, când peste tot era 20 euro, iar pentru mașină (Kia Picanto cu aprox. 16000 km. la bord), am plătit 30 de euro pe zi (full insurance fără cauciucuri).

Dar să revin la călătoria în Albania și să vă spun că se poate intra în țară doar cu cartea de identitate, deși Albania nu face parte din UE, existând un acord cu UE în acest sens. De altfel, la sosirea în portul Saranda, polițistul de frontieră nu a făcut decât să ne salute, zâmbind, fără a controla documentele.

Am plecat dis de dimineață spre portul Corfu Town cu un autocar al Ionian Cruises și, odată ajunși acolo, am fost îndrumați către controlul de frontieră. Trecerea se face cam ca la aeroport, respectiv îți pui bagajele pe bandă, treci prin poartă și apoi îți este scanat documentul de identitate.

Am călătorit spre Saranda cu un vas care se numea Christina :) Uitam să vă spun că pe vas, chiar la urcare, ni s-a cerut o taxă de 10 euro de care fusesem înștiințată, reprezentând, spun ei, taxă portuară. Natura mea ușor conflictuală nu mi-a îngăduit să-i "iert", chiar dacă eram în vacanță, și ne-am contrat un pic referitor la faptul că voiau să-mi rețină chitanța care atesta că am plătit excursia. Le-am spus că e singurul document care dovedește că am plătit excursia, poate fi deductibilă (ei, da, blufam!), așa că nu văd de ce strâng aceste chitanțe. De fapt, bănui că le returnau agențiilor, care le ștornau, iar banii îi împărțeau între ei. Poate nu toate, însă o parte, sigur. Mai mult, nu le-a picat prea bine că am declinat oferta de a vizita Butrintul, deci nu am mai plătit încă 23 de euro, cât costa excursia asta. 

După aproximativ o oră și 10-20 de minute am ajuns în portul Saranda. Orașul se profila de pe mare ca fiind tare frumușel, terasat pe un versant, cu clădiri care arătau destul de bine.

Saranda, văzut de pe mare

De cum am debarcat, pentru că era deja 10 și ceva și ne era foame, am decis împreună cu prietena mea, Lușa, să mâncăm micul dejun undeva pe malul mării. Ne-am oprit la un restaurant pe malul mării unde am mâncat câte o salată grecească (bună și în cantitate foarte mare, aprox. 2 euro), câte o cafea turcească (foarte proastă!) și câte un fresh de portocale (bun).

Total 12 euro, adică foarte puțin față de prețurile din Grecia, unde doar o salată grecească într-o mult mai mică cantitate costă minim 5 euro.

După ce am mâncat, am pornit să hoinărim prin oraș. Frumușel, însă oamenii foarte prost îmbrăcați, nevorbitori de engleză (nici chiar basic),  mulți dubioși... Cum era sâmbătă la prânz,  cele mai multe magazine erau închise, însă, oricum, nici nu am fi avut ce să cumpărăm, pentru că absolut toate, chiar și cele mai cu ștaif vând doar haine și încălțăminte tip bazar. Am intrat într-un outlet care vindea Zara, Bershka etc. și era destul de populat cu clienți.

strada Flamurit transformată recent în stradă pietonală

La un moment dat am obosit, era și cald, și ne-am oprit să ne odihnim pe o bancă lângă Geamia Saranda, care avea lângă intrare un părculeț umbrit, cu bănci și... o pisică extrem de prietenoasă :)

Saranda Mosque

Cum plecarea era la ora 5 jumătate (greek time, Albania fiind cu o oră în urmă!), ne-am mai plimbat un pic, însă deja orașul era amorțit de căldură, oameni pe stradă vedeai doar ici și colo câte unul,

așa că, după câteva poze, am decis să ne întoarcem la restaurantul la care mâncasem dimineață și să luăm un prânz târziu, înainte de a ne întoarce în port.

Am mâncat câte o musaca enormă, gătită ca în România (adică cu multă carne și fără vinete), eu am băut o bere albaneză, iar prietena mea un pahar de vin, totul costând 16 euro.
Excursia asta a fost o experiență destul de plăcută care, însă, nu mi-a satisfăcut latura de shoppaholică, singura achiziție fiind o soluție pentru lentile de contact la oferta  (una full size+una travel size) și câteva fructe și legume care arătau chiar bio. Câte curiozități: în Saranda am întâlnit o mulțime de magazine tip aprozar cu fructe și legume care arătau ca și cum ar fi fost culese din grădină. Deși este evident că nu-s tocmai înstăriți, pe străzi se văd doar mașini Mercedes, Audi, BMW și doar câteva biete VW Golf. Nici vorbă de hârburile pe care le vezi pe toate drumurile Greciei.

parcare pe o stradă nu tocmai din centru

Moneda albaneză este leka, iar 1 euro = 133-140 leka, depinde de persoana care transformă :P  La cursul oficial, 1 euro e 133 leka

Ăștia-s ultimii bani, pe care i-am cheltuit gândindu-ne că sunt slabe șanse să mai revenim curând, ca să-i putem folosi.

În port, înainte de a ne îmbarca, n-am scăpat ocazia de a mă poza cu vasul Christina :D 

apoi, bye, bye, Albania!

Sper că v-a plăcut relatarea mea despre Albania. Am de gând să mai scriu un articol (final! :P) despre Corfu în care pomenesc și despre revistele cu cadou, așa că vă aștept să mai dați pe aici.

Vacanță în Corfu (2)

În următoarele zile, înafara orelor de plajă, am închiriat o Kia Picanto și am bifat vizite la Paleokastritsa și celebrul Canal d'Amour aflat în stațiunea Sidari, acesta din urmă fiind o mare dezamăgire. În toate pozele de pe internet acest loc apare ca fiind spectaculos, ceea ce-l face să fie trecut pe lista de "musai de văzut", însă la locul faptei am găsit o mică plajă murdară, plină de alge împuțite, un restaurant fără clienți și cam atât. 

Paleokastrisa, pe de altă parte, e un loc pitoresc, cu peisaje foarte frumoase, situată pe un versant, lucru care dacă ar fi fost să stau acolo nu m-ar fi încântat, pentru că dacă coborârea multelor scări spre plajă e ușoară, la întoarcere, în plin soare nemilos, nu mai e așa plăcut. Poate dacă aș fi mai tânără... În plus, drumurile sunt extrem de înguste, fără trotuare în majoritatea cazurilor și cum eu sunt o anxioasă pe teme rutiere, conchid ca locul ăla nu-i de mine.

o scurtă oprire pe drum

Paleokastritsa

una din plajele de la Paleokastritsa

Alipa Beach

Canal d'Amour

Canal d'Amour, din  alt unghi

Pe la mijlocul sejurului, într-o după-amiază, a plouat. Doar că era așa de cald, încât la plimbarea de seară era deja totul uscat, doar că nu mai era așa mult praf :)

vedere de la balcon

vedere de pe terasa Restaurantului Navigator

plaja de la Afroditi, după ploaie

minuscula și drăgălașa terasă a restaurantului Ammos, acolo
unde am mâncat cel mai bun pita gyros de pui

În timpul acestui sejur am fost de două ori și în capitala insulei, Corfu Town, o dată cu autobuzul doar noi, fetele, iar a doua oară împreună cu soțul cu mașina.

în spatele meu e clopotnița cu ceas a bisericii Sf. Spiridon din Corfu Town

în parcul de lângă vechea fortăreață

un magazin cu decor drăguț în zona pietonală a centrului Corfu Town

insula Vidos văzută de pe faleza  Old Town

restaurant in cartierul Faliraki

Old Fortress

o mică plajă publică în Old Town

Singurul regret pe care îl am e că nici anul ăsta nu am ajuns la Achilleion.
Mâine sper să reușesc să vă povestesc cum a fost în excursia de la Saranda, Albania.