Nu mai fac mare lucru

Pe blog n-am mai scris de mult, doar blogrollul mi l-am făţuit, că adăpostea tot felul de scriitori plictisitori, veşnic cârcotaşi, cât şi pe câte unii care s-au lăsat de tot de blog, că altfel nu se explica de ce nu au mai scris de un an.
În rest, e toamna şi de câteva zile merg la serviciu cu transportul în comun(ă), care nu-i aşa odios cum lasă unii să se înţeleagă. Îmi place şi că merg vreo 10 minute pe jos până în staţie şi, pentru că de obicei e mult prea devreme ca să ajung la birou şi nu vreau să risc o statuie, cobor cu o staţie mai înainte şi merg iar pe jos vreo 15 minute.
Îmi pun căştile în urechi şi ascult muzica care-mi place şi, zău că, abia acum îi înţeleg pe copiii care ascultă muzică la căşti şi se rup de lume complet cât timp circulă cu autobuzul/pe stradă.
Uneori fac şi poze

Casa Dosoftei, văzută din laterală, într-o zi ceţoasă

 Nu-i grozavă, că venea autobuzul =))

Camera de Comerţ Iaşi (Casa Sturdza)

De mâine, cică, vine iarna, adică temperaturi cu minus. O să răzbesc cu mersul pe jos, chiar dacă va fi frig :)
De citit, am terminat Bastarda Istanbulului de Elif Şafak, care mi-a plăcut foarte mult, O iubeam de Anna Galvada care a fost drăguţă, însă nu s-a ridicat la nivelul celorlalte citite până acum (Aş vrea să mă aştepte şi pe mine cineva şi Împreună) şi, cireaşa de pe tort, Tatăl celuilalt copil de Parinoush Saniee care la început m-a cam enervat, dar care s-a dovedit a fi foarte frumoasă şi bine scrisă.
Acum citesc Grădina uitată de Kate Morton, dar nu prea am spor, poate şi pentru că traversez o perioadă un pic mai grea.
Mâine, poate mă mobilizez să vă arăt nişte chilipiruri de la PAI Skincare şi de la Topshop. Până la sfârşitul săptămânii aştept o comandă de la iHerb care sper să nu întârzie.
Acum vă las, urându-vă o după-amiază plăcută! :)

Shame on me!

Deşi v-am promis articole cu noutăţi de la Sărbătorile Iaşului de anul ăsta, nu m-am ţinut de cuvânt. În apărarea mea trebuie să vă mărturisesc că, pur şi simplu nu am avut ce vă spune sau arăta.
Constat că, de la an la an, aceste sărbători se apropie tot mai mult de conceptul de bâlci rural. Mai mult, de la an la an, celor care conduc oraşul ăsta şi hotărăsc în numele contribuabililor, "li se rupe" de toţi locuitorii oraşului ăsta! Altfel, nu înţeleg afluxul din ce în ce mai mare de ţigani-comercianţi autorizaţi de primărie, nici faptul că aceleaşi autorităţi îşi bat joc de locuitorii unei întregi zone prin autorizarea amplasării tiribombelor cu muzici urlătoare până spre orele dimineţii (Georgiana vă poate spune ce-a tras zilele astea!) şi nici faptul că duminică am fost "under siege", adică absolut toate străzile din jurul blocului/zonei în care stau erau închise circulaţiei rutiere, iar unele chiar circulaţiei pedestre.
Am ieşit sâmbătă cu gândul să fotografiez şi să vă arăt oraşul în sărbătoare. Dar n-a fost chip, pentru că era jenant să vă arăt haosul general de pe străzi, gunoaiele expuse spre vânzare de genul "orice la 5 lei", unde orice-ul era un rahat chinezesc fără nici un folos, sau poate "batice doamnele, avem baticeee" urlat de un ţigan jegos care mai şi încurca traficul. Sau poate lumea proastă care şi-a adus copiii sub 2 ani să-i plimbe (eventual de mână sau cu tricicleta) prin aglomeraţia de pe acel trotuar, generos ca dimensiuni în versiunea "fără corturi", dar care acum nu măsura mai mult de un metru lăţime. De hoţii de buzunare nu vă mai zic, că ei oricum se găsesc oriunde este aglomeraţie.
Aşa că am străbătut zona în pas alergător, făcând slalom printre obstacolele de care vă ziceam, şi ţinând strâns geanta şi am intrat la Palas Mall. Pe esplanada superioară a complexului se desfăşura un târg de flori trist cu vreo 3 expozanţi, dintre care unul era veşnicul participant, Baumax.
M-am uitat un pic la florile expuse de o firmă de la Bacău (foarte frumoase, de altfel!)

şi am intrat în mall, pentru că vroiam să ajung la farmacia Ropharma ca să-mi iau kit-ul antirid de la Vichy, oferit gratuit spre testare.

Lista farmaciilor în care puteţi găsi kit-ul
După ce mi-am luat cutiuţa, am căscat gura la un târg de beauty care se desfăşura în Atrium-ul Palas Mall şi la care nu erau decât vreo câţiva expozanţi. Cum nu mă interesa nici Avon, nici Yves Rocher, nici Konad şi nici Oyster, am dat târcoale standului Inglot, însă am fost ignorată total, aşa că m-am îndreptat spre standul Skin79.

Aici am întâlnit-o pe doamna Gabriela Georgescu, trainer Skin79, cu care am stat de vorbă mai bine de o oră. Mi-a arătat şi mi-a vorbit despre aproape toate produsele Skin79 cu o pasiune cum rar întâlneşti. Bineînţeles că la final mi-a dat câteva mostre cu produsele recomandate tipului meu de ten, iar eu am fost convinsă să cumpăr o mască. Despre toate produsele vă voi povesti după ce le voi folosi.
Cam atât pentru astăzi. Revin curând cu noutăţi :-*

Fir-ar ea de meserie!

Azi dimineaţa cât pe ce să nu ajung la program, deşi, de cum a început şcoala, traseul spre serviciu e unul mai sinuos, incluzând o ieşire şi o intrare în oraş pe un drum judeţean bunişor, pentru a ocoli traficul infernal din centru.
Doar că azi, la cca. 200 de metri de la intrarea în oraş, era El, şoferul profesionist aflat în pană de carburant

Se învârtea în jurul autotrenului ca o muscă fără cap, cu o canistră în mână, asta în timp ce cozile de pe ambele sensuri creşteau "ca pâinea caldă". Nu foarte mulţi se încumetau să treacă pe la spatele autovehiculului, pentru că acostamentul era extrem de denivelat.
Noi am trecut într-un târziu şi zău că m-a durut sufletul când auzeam hârşâitul de dedesubt.
Dar a trecut şi sper ca ăsta să fie singurul lucru neplăcut pe ziua de azi.
Să aveţi o zi uşoară şi, dacă se poate, însorită! Chiar şi artificial, de întâmplări plăcute! :-*

Restanțe

Pentru că de azi s-au anunțat din nou ploi, mi-am amintit că nu v-am arătat prin ce pericol a trecut Iașul anului 2013.

Iași, 1 iulie 2013-râul Bahlui

Iași, 1 iulie 2013-râul Bahlui

Iași, 1 iulie 2013 - râul Bahlui

Da, e chiar el, prăpăditul râu Bahlui care străbate municipiul Iași.
Încă din primăvara anului trecut au început lucrări de reabilitare a albiei râului, lucrări întrerupte în iarnă și reluate când a venit căldura. A povestit de ele și Georgiana la vremea respectivă, că dumneaei locuiește mai în amonte de mine :p
Eeei, dar anul ăsta a venit rândul tronsonului ce se întinde între Podu Roș și Podul de Piatră, deci tranzitează și proximitatea mea. Tuburile alea pe care le vedeți în prima poză ar fi trebuit să fie folosite la o joncțiune cu canalizarea orașului pentru a drena albia, în vederea turnării betonului. Însă, deși sistemul există, se pare că au mai rămas niscaiva tuburi pe care mai să le ia apa. Ca să lucreze, domnii de la firma prestatoare au făcut baraje pentru porțiunile pe care lucrează, iar duminică noaptea, se pare, că au omis să desfacă unul dintre ele, așa că mai era un pic și apa năvălea și la mine în cartier. Că la mama oricum era. Până în Piața Voievozilor.

strada Mușatini - sursa foto: Flacara Iasului  

Țin minte inundațiile din 1975 când mama m-a luat în spate și, prin apă până la genunchi, m-a dus la bunica în Păcurari. Aveam o grijă ca nu cumva să mă ud la ghetuțe. Celebrele, printre cei din generația mea, ghetuțe din piele albă, cu vârful și ștaiful din lac negru. Sau grena.
Imediat după acele inundații, s-a trecut la înălțarea malurilor, astfel încât, deși a mai plouat abundent, Iașul nu a mai fost inundat niciodată.
Până luni, 1 iulie 2013. Din cauza lucrărilor, nici firma care se ocupă de apă și canalizare nu a putut să deverseze șuvoaiele preluate din canalizare în Bahlui, așa cum făcea de fiecare dată la ploile semnificative, cu voia celor de la Apele Române.
Sperăm ca la ploile ce vor veni zilele astea să nu mai trăim emoții precum cele de luni.

Târgul meșteșugarilor - Iași, 2013 și o recomandare

Duminică, deși vremea nu îmbia la plimbare, m-am hotărât să ies totuși pentru că, nu știu dacă v-am mai spus, însă îmi doresc o ie. M-am gândit că dacă tot sunt o groază de meșteri populari din tot felul de zone ale țării, sigur găsesc ceva să-mi placă.
Târgul a fost organizat în Parcul Expoziției din Copou și tot ce am găsit acolo a fost o mare de țigani, mari "meșteșugari" de chinezării și kitsch-uri.
Singurele standuri cu lucruri frumoase au fost cele cu genți din piele, de acelea precum tolbele

mici, 80 de lei

mari, 110 lei

un stand cu obiecte decorative din lemn, hand-made

un cuier pictat de mână, 100 de lei

și un altul cu ceramică deosebit de frumoasă

vase pentru flori, mici 17 lei, mari 20 de lei

 Mi-am propus ca înainte de a pleca spre casă să cumpăr vreo două, însă, din nefericire a început o ploaie torențială care ne-a obligat să ne refugiem în mașină și, drept să spun, am uitat., Și-mi pare teribil de rău!

Vasele de alamă de mai jos erau făcute de un meșteșugar țigan din județul Sibiu. Foarte frumoase și lucrate cu grijă. Mă tenta și de aici un ibric, necumpărat din aceeași cauză, ploaia =((

Ie n-am găsit niciunde. Singurele chestii vândute ca fiind ii erau niște bluze lucrate urât, care nu aveau nimic în comun cu iile din pânză topită pe care le-am avut în copilărie. Cele mai multe erau de influență maghiară, ca și costumele cu rochii și șorț specifice costumului popular maghiar.
În final n-am apucat să cumpăt nimic și, din cauza ploii ne-am dus direct să mâncăm la un restaurant deschis oarecum recent Piatto d'Oro, unde eu cu mama am mâncat paste cu hribi și cozi de creveți

iar soțul meu o pizza quatro formaggi, mâncată înainte de a fi imortalizată :D
Restaurantul mi-a plăcut pentru atmosfera tihnită și pentru faptul că ambele feluri au fost foarte gustoase și ne-au fost servite incredibil de repede. Nici nu apucasem să mâncăm micuțele bruschete cu roșii și usturoi oferite ca o gustare și a și apărut comanda noastră.
Așa că dacă aveți drum pe str. Fagului (din str. Toma Cozma spre Penitenciar) opriți-vă la Piatto d'Oro pentru o mâncare italiană. Trebuie să precizez că restaurantul e în aceeași clădire în care a funcționat defunctul Restaurant Mario.

"Kaas chante Piaf" la Iaşi

În cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei au loc manifestări diferite, printre care şi acest concert susţinut de artista franceză aseară, în Piaţa Palatului Culturii din Iaşi.
Ni se comunicase cu câteva zile în urmă că nu sunt permise camerele foto/video (printre alte reguli uzuale în cazul tuturor concertelor), aşa că nu am făcut nici o poză, cu excepţia celei din stânga, făcută cu telefonul, înainte de începerea concertului. Mi s-a părut că organizatorii au avut o atitudine un pic "nazzi" referitor la acest aspect şi spun asta pentru că era un tip care s-a plimbat tot timpul în dreptul scaunelor din secţiunea unde am fost eu şi se uita foarte insistent chiar şi atunci când te uitai la telefon pentru a vedea ora. Oricum, n-aș fi făcut nimic care să mă pună într-o situație jenantă.
Concertul programat să înceapă la 8 jumătate a început pe la 9 şi 10, Patricia Kaas salutând publicul extrem de numeros (10.000 de spectatori*) în limba română.
Piesele interpretate au fost exclusiv din repertoriul lui Edith Piaf, unele în aranjamente muzicale inedite şi cântate în game atât de diferite de original, încât au fost aproape de nerecunoscut publicului mai puţin avizat precum subsemnata :p Spun asta pentru că nu sunt un fan Patricia Kaas. Cunosc câteva dintre piesele ei, însă nu o admir într-atât încât să fac vreun efort deosebit pentru a-i vedea munca.
Poate şi asta a influenţat starea de uşoară plictiseală intervenită la un moment dat când, cântăreaţa insista ca publicul să repete un pasaj muzical destul de greu de reprodus de marea masă. Atmosfera nu a fost una prea efervescentă, ba chiar, uneori, aplauzele erau atât de anemice încât parcă-mi era jenă. Probabil că la lipsa de antren a contribuit şi traducerea extrem de proastă pe care o făcea o duduie total lipsită de talent şi ale cărei perle ne-au amuzat copios, cât şi faptul că, deşi am stat în secţiunea VIP, vizibilitatea spre scenă era minimă, în aşa fel încât eram nevoită să urmăresc spectacolul pe un ecran a cărui singură calitate era dimensiunea mare, iar la defecte aş menţiona rezoluţia extrem de proastă, lag-ul şi numărul mare a pixelilor morţi.
Spectacolul s-a încheiat pe la 11 şi ceva (nu ştiu exact!) destul de abrupt şi, una peste alta, îl consider o experienţă, însă nu una de neratat.

* sursa

Un an de Palas Mall

Iată că a trecut un an de când Palas Mall (molu' meu :p) a fost inaugurat.
Ieri, după ce am fost să mâncăm la Buena Vista, eu și Diana am mers la Palas. N-am făcut mare lucru, ci doar am pierdut vremea pe la Sephora, iar la Douglas ne-am făcut manichiura. De fapt, impropriu zis manichiura, pentru că oferta nu era decât de vopsit unghiile cu oje Douglas sau Anny. Nu vi le arăt, pentru că de aseară și până azi, deja s-a ros lacul de pe ele :D
Week-end-ul ăsta sunt tot felul de manifestări aici, azi fiind pentru Ziua Copilului. Mâine însă, se sărbătorește împlinirea unui an de la deschidere, iar magazinele au tot felul de reduceri.

www.palasmall.ro

Dacă vă doriți ceva și nu mai puteți aștepta până la perioada de soldare, acum e momentul.

Gala premiilor UNITER 2013 - frivolităţi cu poze

La cererea publicului spectator :p vă prezint ţinuta  purtată de mine la gală.

Rochie Camaïeu, pantofi Graceland, cluch New Look şi pashmina s.h. :D
Mi-ar fi plăcut să port o rochie lungă, însă cum n-am, m-am mulţumit cu ce am şi zic eu că n-a ieşit chiar rău.
Evident, Diana e mai elegantă şi, în plus, mai are şi apanajul vârstei, aşa că arată foarte bine, nu?

Pentru delectare, vă arăt poze făcute cu zoom, aşa că nu-s prea grozave, drept pentru care vă rog să mă iertaţi.

Mihai Malaimare

Beatrice Rancea - director al Operei din Iaşi

Ion Caramitru şi George Mihăiţă

Ion Caramitru, Ana Maria Marinca şi "elegantul" :-/ director al TVR, Claudiu Săftoiu

acelaşi Ion Caramitru cu Medeea Marinescu, o reală încântare pentru ochii privitorilor

nepotul regelui Mihai, prinţul Nicolae, scremându-se să citească câteva cuvinte în limba română

Ilinca Tomoroveanu şi soţul său, actorul Traian Stănescu

şi, nu în ultimul rând, "prima familie a municipiului Iaşi"

primarul Gheorghe Nichita cu soţia, Florentina

La final vă las cu un fragment din mini-recitalul susţinut de violoncelistul Adrian Naidin, o prezenţă impresionantă

*Trebuie să vă spun că toate fotografiile, cât şi filmul, sunt făcute cu camera mea foto Sony CyberShot HX-9V, care, deşi destul de performantă, nu face lucrurile ca un DSLR bun :D
**Deasemeni, menţionez că toate fotografiile publicate de mine în articolele despre Gala premiilor UNITER 2013 sunt proprietatea mea şi pot fi preluate doar cu acordul meu expres şi cu indicarea sursei.

Premiile UNITER 2013

Aseară, într-o atmosferă sărbătorească, a avut loc Gala premiilor UNITER 2013. După cum vă spuneam mai deunăzi,  anul acesta Gala s-a desfășurat la Iași, în somptuoasa Sală Mare a Teatrului Național "Vasile Alecsandri" și a fost prezentată ca în fiecare an de către actorul Ion Caramitru, președintele UNITER.

Juriul care a acordat premiile UNITER 2013 a fost format din Florica Ichim și Ludmila Patlanjoglu, critici de teatru,  regizoarea Sanda Manu, scenografa Viorica Petrovici și actorul Adi Cărăuleanu, director artistic al Teatrului "Vasile Alecsandri".

Lista completa a premiilor UNITER 2013:

Premiul pentru cel mai bun spectacol: "Călătoriile lui Gulliver", montat la Teatrul Național "Radu Stanca" din Sibiu

Premiul pentru cea mai bună regie: Alexandru Dabija, pentru regia spectacolului "Doua loturi", la Teatrul National București 

Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal: George Costin, pentru rolul Maiorul din spectacolul "Familia Tót", la Centrul Cultural pentru UNESCO "Nicolae Balcescu" din București

Premiul pentru cea mai buna actriță în rol principal: Imola Kézdi, pentru rolul din spectacolul "Hedda Gabler", la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj

Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar: András Hatházi, pentru rolul Judecătorul Brack din spectacolul "Hedda Gabler", la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj

Premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar: Eniko Györgyjakab, pentru rolul Doamna Elvsted din spectacolul "Hedda Gabler", la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj

Premiul pentru cea mai buna scenografie: Helmut Stürmer, pentru "Doua loturi", la Teatrul Național București

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic: "Suzana" (scenariul și regia artistică Ilinca Stihi, o producție a Societății Române de Radiodifuziune

Premiul pentru cel mai bun debut: Silvia Török, pentru rolul Iris din spectacolul "Fetița din bolul peștelui auriu", la Teatrul German de Stat din Timișoara

Premiul pentru critica teatrala: Octavian Saiu

Senatul UNITER a acordat următoarele premii:

Premiul de excelență - Teatrul Național București, "pentru conceperea și realizarea excepțională a programului "Caragiale 2012"

Premiul pentru întreaga activitate - scenografie: Axenti Marfa

Premiul pentru întreaga activitate - actor: Matei Alexandru

Premiul pentru întreaga activitate - critic de teatru: Constantin Paiu

Premiul pentru întreaga activitate - actrița: Leni Pintea- Homeag

Premiul special pentru o viață dedicată poeziei adevarate: Tudor Gheorghe

Premiul special pentru teatru de păpuși: Liviu Berehoi

Premiul special pentru muzică de teatru: Tibor Cari

Premiul de excelență pentru regie: Alexandru Colpacci

În cadrul galei au mai fost decernate:

Premiul pentru cea mai bună piesă româneasca a anului 2012: "Nostalgicii călători", de Liviu Lucaci

Premiul British Council: Mihai Malaimare

Premiul special al presedintelui UNITER: poetul ieșean Emil Brumaru

Premiul Mecena: Carmen Palade Adamescu

A fost o seară ce nu poate fi uitată cu ușurință, drept pentru care mulțumesc pentru invitația de a participa la eveniment Irinei Enea (inoras.ro).

Hristos a Înviat!

că uitam să vă zic
Astăzi m-am gândit să mă duc un pic la molul meu :P (Palas Mall) că n-am mai fost de mai bine de o lună și sufeream.
Cu ocazia asta am descoperit că nu mi-am bătut gura de pomană: la aproape un an de la deschiderea complexului Palas, în sfârșit au pus o trecere de pietoni decent amplasată

Cum mergeam agale pe trotuar, am avut pate de un pic de adrenalină pentru că o cucoană la volan, grăbită tare, a luat în plin groapa făcută în asfaltul străzii Palat, proaspăt refăcută de la straturile inferioare până la asfalt, și a ricoșat până-n bordură.  Despre șanțul ăla făcut post-asfaltare și astupat la repezeală fără a lăsa terenul să se taseze bine, once again, ca la români!

La mall, lume destul de multă, preponderent la Deichman unde erau o groază de papuci de vară și toată lumea proba: sandale, teniși, flip-flops... Prețuri nereduse, deci, pentru mine, total neinteresante :P

Totuși, n-am plecat cu mâna goală că nu mi-e caracteristic mie, așa că, iată achizițiile:

De la New Yorker, pulover Amisu din poliacril 90% și lână 10%, extrem de moale și mătăsos, redus cu 90%, preț plătit acum 12,90 lei. N-am de gând să mor până la iarnă, așa că, atunci când găsesc chestii faine, cu reduceri importante, pentru sezoane viitoare, nu ezit.

 De la CTS Corner, ceaiuri! De fapt, intrasem să văd dacă n-au mai primit căni de ceai cu pisici :D și am plecat cu 3 ceaiuri. Atât Indian Summer, cât și Inviorating Spring merg și răcite și adăugat cuburi de gheață. Ultimul, e cadou pentru soțul meu :r
Lunea, la CTS Corner, toate produsele au reducere de 20%

M-am întors la timp ca să luăm masa și, după, mi-am pregătit o feliuță de cozonac, alături de înghețata mea preferată: Nestle Pirulo Tropical.

Până revin cu un nou articol cu tragerea la sorți pentru concurs, vă las să jucați hide & seek cu Bambu, care se ascunde sub prosoapele pe care le pun eu când folosesc aragazul, peste covorul din bucătărie.

Doar cu poze din Iaşi

Gud morning end meri crismăs evrioan! :D