Așa cum v-am promis, revin cu impresii din scurta excursie făcută în Albania, la Saranda.
Am cumpărat-o de la aceeași agenție de la care am închiriat și mașina (HN Travel Roda), agenție pe care o recomand pentru că face discount-uri la excursii, are mașini noi pe care le închiriază la prețurile cele mai mici dintre toate agențiile din sat. Așa se face că pentru excursia în Albania am plătit câte 15 euro, când peste tot era 20 euro, iar pentru mașină (Kia Picanto cu aprox. 16000 km. la bord), am plătit 30 de euro pe zi (full insurance fără cauciucuri).
Dar să revin la călătoria în Albania și să vă spun că se poate intra în țară doar cu cartea de identitate, deși Albania nu face parte din UE, existând un acord cu UE în acest sens. De altfel, la sosirea în portul Saranda, polițistul de frontieră nu a făcut decât să ne salute, zâmbind, fără a controla documentele.
Am plecat dis de dimineață spre portul Corfu Town cu un autocar al Ionian Cruises și, odată ajunși acolo, am fost îndrumați către controlul de frontieră. Trecerea se face cam ca la aeroport, respectiv îți pui bagajele pe bandă, treci prin poartă și apoi îți este scanat documentul de identitate.
Am călătorit spre Saranda cu un vas care se numea Christina :) Uitam să vă spun că pe vas, chiar la urcare, ni s-a cerut o taxă de 10 euro de care fusesem înștiințată, reprezentând, spun ei, taxă portuară. Natura mea ușor conflictuală nu mi-a îngăduit să-i "iert", chiar dacă eram în vacanță, și ne-am contrat un pic referitor la faptul că voiau să-mi rețină chitanța care atesta că am plătit excursia. Le-am spus că e singurul document care dovedește că am plătit excursia, poate fi deductibilă (ei, da, blufam!), așa că nu văd de ce strâng aceste chitanțe. De fapt, bănui că le returnau agențiilor, care le ștornau, iar banii îi împărțeau între ei. Poate nu toate, însă o parte, sigur. Mai mult, nu le-a picat prea bine că am declinat oferta de a vizita Butrintul, deci nu am mai plătit încă 23 de euro, cât costa excursia asta.
După aproximativ o oră și 10-20 de minute am ajuns în portul Saranda. Orașul se profila de pe mare ca fiind tare frumușel, terasat pe un versant, cu clădiri care arătau destul de bine.
|
Saranda, văzut de pe mare |
De cum am debarcat, pentru că era deja 10 și ceva și ne era foame, am decis împreună cu prietena mea, Lușa, să mâncăm micul dejun undeva pe malul mării. Ne-am oprit la un restaurant pe malul mării unde am mâncat câte o salată grecească (bună și în cantitate foarte mare, aprox. 2 euro), câte o cafea turcească (foarte proastă!) și câte un fresh de portocale (bun).
Total 12 euro, adică foarte puțin față de prețurile din Grecia, unde doar o salată grecească într-o mult mai mică cantitate costă minim 5 euro.
După ce am mâncat, am pornit să hoinărim prin oraș. Frumușel, însă oamenii foarte prost îmbrăcați, nevorbitori de engleză (nici chiar basic), mulți dubioși... Cum era sâmbătă la prânz, cele mai multe magazine erau închise, însă, oricum, nici nu am fi avut ce să cumpărăm, pentru că absolut toate, chiar și cele mai cu ștaif vând doar haine și încălțăminte tip bazar. Am intrat într-un outlet care vindea Zara, Bershka etc. și era destul de populat cu clienți.
|
strada Flamurit transformată recent în stradă pietonală |
La un moment dat am obosit, era și cald, și ne-am oprit să ne odihnim pe o bancă lângă Geamia Saranda, care avea lângă intrare un părculeț umbrit, cu bănci și... o pisică extrem de prietenoasă :)
|
Saranda Mosque |
Cum plecarea era la ora 5 jumătate (greek time, Albania fiind cu o oră în urmă!), ne-am mai plimbat un pic, însă deja orașul era amorțit de căldură, oameni pe stradă vedeai doar ici și colo câte unul,
așa că, după câteva poze, am decis să ne întoarcem la restaurantul la care mâncasem dimineață și să luăm un prânz târziu, înainte de a ne întoarce în port.
Am mâncat câte o musaca enormă, gătită ca în România (adică cu multă carne și fără vinete), eu am băut o bere albaneză, iar prietena mea un pahar de vin, totul costând 16 euro.
Excursia asta a fost o experiență destul de plăcută care, însă, nu mi-a satisfăcut latura de shoppaholică, singura achiziție fiind o soluție pentru lentile de contact la oferta (una full size+una travel size) și câteva fructe și legume care arătau chiar bio. Câte curiozități: în Saranda am întâlnit o mulțime de magazine tip aprozar cu fructe și legume care arătau ca și cum ar fi fost culese din grădină. Deși este evident că nu-s tocmai înstăriți, pe străzi se văd doar mașini Mercedes, Audi, BMW și doar câteva biete VW Golf. Nici vorbă de hârburile pe care le vezi pe toate drumurile Greciei.
|
parcare pe o stradă nu tocmai din centru |
Moneda albaneză este leka, iar 1 euro = 133-140 leka, depinde de persoana care transformă :P La cursul oficial, 1 euro e 133 leka
Ăștia-s ultimii bani, pe care i-am cheltuit gândindu-ne că sunt slabe șanse să mai revenim curând, ca să-i putem folosi.
În port, înainte de a ne îmbarca, n-am scăpat ocazia de a mă poza cu vasul Christina :D
apoi, bye, bye, Albania!
Sper că v-a plăcut relatarea mea despre Albania. Am de gând să mai scriu un articol (final! :P) despre Corfu în care pomenesc și despre revistele cu cadou, așa că vă aștept să mai dați pe aici.