Aveam o datorie și abia acum mă achit de ea. Trebuia să vă spun cum au fost scurtele călătorii în cele 2 (3?!) orașe. Zic 3 pentru că Nicosia e 1 in 2 ;P . Dar să nu anticipez.
La Limassol am plecat dis de dimineață cu o cursă de linie pe care am luat-o din principala stație de autobuze din Larnaca, cea de pe Finikoudes Beach.
Bilet dus-întors în aceeași zi, 7 euro. Același preț îl are și biletul sus-întors spre Nicosia.
Limassolul nu m-a impresionat în mod deosebit. Mi s-a părut infinit mai neîngrijit, ca să nu zic murdar, și populat de foarte mulți emigranți/ refugiați care par să trăiască tare greu, lucru care-mi cam strică feng-shui-ul în vacanță :(
Ne-am plimbat un pic pe faleză, apoi soțul meu a vrut să mergem la My Mall, un mall nu prea deosebit de ale noastre.
 |
| Castedrala Ayia Napa |
Cealaltă vizită a fost la Nicosia, ultima capitală europeană divizată între două state. Sinceră să fiu, curiozități aveam doar privind partea de nord a orașului, cea administrată de Turcia, asta și pentru că în Turcia continentală nu am fost niciodată. Partea turcă a insulei Cipru se numește Republica Turcă a Ciprului de Nord și a luat ființă ca stat odată cu invadarea Ciprului de către turci în 1974. Acest "stat" e recunoscut doar de Turcia.
Din partea cipriot-greacă a orașului nu am poze și nici mare lucru nu am a vă spune. Aici ne-am plimbat un pic pe Ledra Street, o zonă parțial pietonală cu magazine și restaurante/cafenele, destul de frumos refăcută care duce spre punctul de trecere spre nord numit Ledra Palace și, la întoarcerea din nord, am luat un autobuz local și am dat o fugă la Mall of Cyprus, pe unde ne-am tot învârtit de era să pierdem ultimul autobuz spre Larnaca.
Acum, să vă spun despre Ciprul de Nord care, comparat cu Republica Cipru pare la câteva sute de ani distanță
Nu prea știu cum e viața acolo în nord, însă localnicii văzuți pe străzi sunt modest îmbrăcați, magazinele seamănă, multe dintre ele, cu cele de cartier de la noi :P, mulți bărbați care poartă cămăși albe, costum, fără cravată, și ghiul +lanț de aur (vă sună cunoscut?), iar casele, cele mai multe destul de dărăpănate. E drept că unele sunt părăsite de 43 de ani, fiind proprietăți ale unor greci refugiați în sud cu ocazia invaziei. De cumpărat n-am avut ce
cumpăra pentru că în magazine predomină fake-urile și, dacă-s originale atunci sunt bijuterii și sunt foarte scumpe. Cel puțin pentru noi, că am avut impresia că prețul creștea sau scădea de la om la om. Noi păream înstăriți, e clar :P
În Lefkoșa, așa cum numesc turcii Nicosia, ne-am învârtit pe străzile din jurul Büyük Han, un caravanserai (han) foarte bine conservat. În interior erau câteva magazinașe care vindeau chestii tradiționale, nejustificat, zic eu, de scumpe, iar în plus mai era un restaurant și o cafenea, nu prea populate.
 |
| Moscheea Selimiye din Nicosia |
 |
| Vajnic paznic la intrarea în moscheea Selimiye |
 |
| un magazinaș cu produse handmade nu prea reușite, însă cu un angajat cam leneș :P |
 |
| aceeași moschee Selimiye văzută din spate și un mic restaurant |
 |
| clădirea în care era restaurantul, în toată "splendoarea" |
 |
| o terasă drăguță, cu multă umbră |
 |
| mi-a plăcut cum era restaurat etajul clădirii |
 |
| o alee pe care era un restaurant scumpișor |
Mi-a plăcut la nebunie cum arăta poarta asta în combinație cu florile de boungainvillea și am zis că merită să v-o arăt și vouă
Cam asta a fost în cele două scurte călătorii prin Cipru și, asta marchează și finalul serialului Cipru.
 |
| avion pregătindu-se de aterizare la Larnaca |
