Așa cum vă promiteam, vă arăt una din plajele pe care am stat timp de 2 zile. Nu mi-a plăcut pentru că, deși apa e foarte limpede și caldă (specific golfurilor), țărmul e cu pietre și intrarea în apă la fel. Era un chin să stau la plajă, însă și mai mare chinul să fac baie în mare.
|
"balenă eșuată" pe plaja Kastraki :p |
O altă plajă bună, însă destul de aglomerată și tare zgomotoasă, e Psili Ammos. Aici nu am făcut plajă, însă ne-am plimbat un pic pe ea seara.
|
plaja Psili Ammos |
Terasa la care am făcut poza asta e mai sus (pe scări) de plaja Kastraki. În ambele zile când am fost acolo la plajă, terasa era închisă și totul era pustiu. Ciudat, ținând cont de faptul că avea o adevărată
bellevue și sigur n-ar fi dus lipsă de clienți.
Dar să lăsăm plajele și să vă zic de aventura mea la Atena. M-am înscris singură pentru că soțul nu a avut chef să meargă iar cu autocarul, 2 ore dus și 2 întors.
Așa că, iată-mă dis de dimineață, într-un grup restrâns de necunoscuți, în drum spre capitala Greciei.
Am ajuns în jur de 10 și 15 minute, iar eu, beneficiind de amabilitatea șoferului grec, m-am dat jos la prima :D Adică, în Piața Omonia, kilometrul 0 al Atenei. De acolo îmi făcusem traseu pe hartă să casc gura și prin magazine și la ceva atracții turistice și, de ce nu, să-i observ pe atenieni,
per pedes apostolorum. Luați seamă, însă, că nu am plecat să văd Atena veche cu Acropolele, Partenonul sau mai știu eu ce atracții turistice sunt vizate de tururile obișnuite. A fost mai mult o plimbare pentru cumpărături și pentru a lua pulsul metropolei.
Trebuie să vă spun din start că am fost tare dezamăgită de mall-urile grecești. Deși se întind pe câteva etaje (între 5 și 7), sunt cvasipustii pentru că nu adăpostesc decât super branduri, inaccesibile majorității. Atât la Notes Galleries, cât și la Attika Shopping Center, deși erau oarece sale-uri (până-n 50%), magazinele erau doar de tipul Missoni, Armani, Blumarine, Bulgari, Canali etc., iar spațiile necompartimentate dădeau dintr-unul într-altul, cam ca la vechile magazine universale. Ați prins ideea, nu? Ca la muzeu era. Am încercat să văd dacă pot mânca ceva la unul din ele (cred că era Attika), însă nu era decât o cafenea la ultimul etaj, iar accesul se făcea prin raionul de valize și genți de voiaj =))
Cum nu aveam timp de pierdut (doar 5 ore la dispoziție), m-am îndreptat spre Piața Sintagma unde m-am oprit un pic să mănânc și să beau o cafea.
Apoi, în pas vioi m-am îndreptat spre Plaka, zona comercială de care mi se spusese să mă feresc, pentru că am toate șansele să mă rătăcesc =)) Eu! Să mă rătăcesc! Adică, da, recunosc că de câteva ori nu mai știam pe unde sunt, însă am întrebat pe cine-mi ieșea în cale (inclusiv un domn în vârstă care nu știa engleza, însă a înțeles că vreau să-mi arate pe hartă locul în care ne aflăm). Partea proastă e că aveam și o hartă cam aiurea, lucru de care nu mi-am dat seama decât când, întrebând de direcție pe un taximetrist staționat (btw, taximetriștii poartă cămașă albă, pantalon bleumarin și cravată, adică sunt chiar eleganți!), mi-a oferit o altă hartă pe care mi-a și trasat drumul de urmat cu marker roz. Vorbea bine engleză și a fost foarte amabil. Mă gândesc că nu le-ar strica niște excursii de documentare taximetriștilor noștri zoioși, îmbrăcați vara cu maiou și bermude.
Raiul șopăholicelor e strada Ermou! Cât vezi cu ochii magazine! H&M, Zara și Mango pe câte 3 etaje, la fel și Marks&Spencer (nu-s fan al magazinului ăsta), cum dădeai colțul, cum îți apărea o nouă provocare. Reducerile erau de până la 60%.
Bineînțeles că mi-am cumpărat câteva lucruri. O pereche de balerini nude, de lac, de la Mango
și o pălărie mișto de la Marks&Spencer, pe care o s-o vedeți în pozele următoare.
Din Plaka, unde am văzut o biserică foarte frumoasă, închisă, din păcate la momentul respectiv (biserica Panagia Kapnikarea construită în sec. XI),
pentru că era deja târziu, m-am îndreptat spre locul de întâlnire cu grupul, Arcul lui Hadrian.
Asta e o poză nu foarte bine încadrată, făcută de o fată care era în zonă. Sus, pe înălțime se vede Erehteionul.
Pe drum, am trecut și pe lângă monumentul dedicat lui Icar
am asistat la schimbarea gărzii la Palatul Parlamentului (am crezut că mă lichefiez de căldură!)
o foarte scurtă oprire la stadionul Panathinaiko (cred că cel mai vechi stadion din lume, făcut integral din marmura albă)
și apoi, în drum spre Tolo, o oprire la Canalul Corint, ocazie cu care am încercat un selfie, pentru că n-aveam pe cine să rog să-mi facă poză
Seara mi-am încheiat-o la o plimbare prin Tolo.
Mâine, pe lângă câteva imagini cu cea mai mișto plajă întâlnită până acum în Grecia, am să vă arăt și revistele glossy grecești, cu cadou, cumpărate în timpul călătoriei. Pregătiți-vă de-un șoc!
Până atunci, stay healthy! :-*