Hello!

În sfârșit, am reușit și eu să mă loghez la contul meu de blogger.
Deși dorință de a scrie am mai avut, faptul că nu m-am putut loga pe blog, a dus la pauza asta așa de mare.
Oricum, acum postez de pe Edge, Chrome împiedicându-mă în continuare să intru pe blog ori să comentez la alte bloguri de pe platforma Blogger.
OK, destul cu asta!
Voi ce mai faceți, cum o mai duceți? Cum faceți față pandemiei?
Eu nu-s tocmai grozav. Anul ăsta nu a început prea bine pentru mine.
După decesul mamei de la începutul lunii februarie, am luat o pauză de câteva zile să văd Parisul. Nu mai fusesem niciodată și-mi doream. Când m-am întors la birou, am aflat cu stupoare că nu mai am loc de muncă. Adică, nu m-au dat afară, însă funcția mea era ocupată de altcineva.
Mă rog, parte din chestia asta era previzibilă (schimbarea directorului cu un altul care și-a luat secretara cu el), însă în naivitatea mea mi-am închipuit că voi lua eu locul colegei, adică vom face o rocadă. N-a fost așa! S-au debarasat de mine într-un mod total neelegant, chiar daca lucrez în firma aia de aproape 35 de ani. Da, am rămas acolo, de când m-am angajat. Ce să-i faci dacă am crezut că încă se mai apreciază fidelitatea...
Așa se face că vreo 3 săptămâni am avut un statut incert, adică eram secretară, însă nu aveam post și stăteam într-un birou al șefului de compartiment, unde oameni pe care, pe unii dintre ei i-am cunoscut abia atunci, au fost extraordinar de drăguți cu mine, făcându-mi mai ușoară suferința. Și au mai fost și unii care, dintr-un motiv care-mi sc apă, mi-au trimis tot felul de mesaje jignitoare, anonime, pe Messenger.
Când, în sfârșit găsisem un loc în care să lucrez, în dimineața zilei în care urma să mă prezint la acel loc de muncă, am alunecat pe scări la bloc și mi-am rupt un picior.
După o operația în care piciorul stîng mi-a fost "ranforsat" cu o plăcuță, 3 șuruburi și două broșe Kirschner (ori "andrele", cum le zice kinetoterapeutul meu :P), mi-am petrecut mai tot timpul în pat, fiindu-mi imposibil să mă deplasez mai mult decît până la toaletă și înapoi, folosindu-mă de un cadru de mers. Adică țopăind într-un picior. Și așa au trecut cele 3 luni după care am avut voie să pun piciorul în pământ, însă cu susținere pe cadru. Abia pe la mijlocul lunii iulie voi avea voie să calc pe el, încât să încep să folosesc cârje și așa, poate voi fi și eu mai mobilă.
Nici nu vă închipuiți cât de mult îmi doresc să ies afară la aer, să stau pe o bancă în parc... Azi am simțit miros de tei, așa că probabil au înflorit pe undeva prin preajmă, doar că nu-i pot vedea.
Cam asta e cu ghinioanele mele care s-au ținut lanț de la începutul anului.
Uitam să vă zic, că în plus, săptămâna trecută s-a stins și soacra mea. Din fericire, am reușit să merg și eu la înmormântarea cu doar câțiva oameni, conform dispozițiilor legale, să-mi iau rămas bun de la ea, pentru că nu o mai văzusem de la sfîrșitul lunii ianuarie.
Una peste alta, acum sunt mult mai bine, însă lipsa de activitate, mă omoară. Reușesc cu ceva efort să gătesc, să pun rufe la spălat, și chiar să le întind la uscat. Mai mult nu pot, oricât m-aș strădui, pentru că mi-e teamă să nu mă dezechilibrez și să cad, plus că piciorul se umflă destul de tare și, din când în când trebuie să stau cu el ridicat pe o pernă.
Totuși, cel puțin în perioada în care am stat doar în pat, adică o luna și jumătate, am citit vreo 25 de cărți, ceea ce cred eu ca e bine, nu? :)
La final, vă pun o poză cu mine, la întoarcerea acasă, după ce mi-a fost scos ghipsul, că poate vă era dor :D

Acum vă las, dar ne mai vedem și mîine! :-*

29 februarie 2016

Data asta din calendar îmi amintește de un film tare drăguț, irlandez, văzut cu niște ani în urmă. Se numește Leap Year și povestește despre un așa-zis obicei irlandez care permite ca în ziua de 29 februarie fetele să fie cele care îi cer în căsătorie pe bărbați :) Vă las link în caz că nu l-ați văzut
Tot azi, împlinesc o lună de când țin un fel de dieta, adică mănânc cantități mult mai mici, cu sare foarte puțină, fără semințe și cu foarte puține dulciuri.
Rezultatul e îmbucurător: am dat jos 4 kg., iar tensiunea arterială e 12,5 cu 8, asta după ce, inițial, aveam 17 cu 11, iar la jumătatea perioadei 15 cu 10. Dacă mai reușesc să slăbesc încă 4 kg. în același mod (fără sacrificii imense), mă declar mulțumită :)
În rest, vă spun că azi merg să ridic de la poștă o comandă iHerb făcută pe 4 februarie (tare mult a mai durat până să o primesc!) și, tot azi primesc o comandă H&M cu produse comandate la oferta -10%/20% + transport gratuit.
Am să mă mobilizez să vi le arăt când le primesc.
Ziua de azi e una cenușie, cu doar 7 grade care se simt ca 4, iar prognoza zice că, deși de mâine vine primăvara calendaristică, vremea se tot răcește :(

Acum vă las, urându-vă să aveți o săptămână bună! :-*

Primul articol din 2016

Cam târziu, însă, cred eu, că e mai bine decât deloc. Între timp, observ că 7 urmăritori ai blogului meu au dezertat deja :D Să fie sănătoși!
Am început anul 2016 fără mari așteptări. Cum n-am avut nici de la cel trecut. Que sera, sera!
Odată cu trecerea anilor, mă rablagesc și eu, și zic asta pentru că m-a prins un elan de a mă căuta pe la doctori, ocazie cu care am descoperit că sunt hipertensivă și obeză. De gradul I. Dacă tensiunea mare a fost o reală surpriză, nu același lucru s-a întâmplat cu obezitatea. Știam că-s grasă, dar parcă nu mi-a venit bine când cardiologul mi-a zis că-s de-a dreptul obeză deja. Și am convingerea că de greutatea mare se leagă și valorile mari ale TA. Așa că de azi (e și luni, e și 1 ale lunii februarie), mi-am propus să micșorez porțiile, să mănânc mai puțin sărat, să nu mai mănânc dulciuri și să nu mai beau Pepsi. Și toate astea, să aibă un rezultat mulțumitor. Sper. Dă-mi Doamne tăria de-a rezista!
În timpul care s-a scurs de când nu am mai scris, am făcut ravagii în bugetul propriu. Soldurile mă tentează la maxim și nu le pot rezista.
Am comandat de vreo câteva ori de la Dorothy Perkins, de alte câteva ori de la Topshop, iar din țară, am cumpărat tot felul de chestii de pe H&M.
Nici magazinele fizice nu le-am iertat. C&A au chiar acum o campanie de reducere cu încă 50% a tuturor lucrurilor care sunt deja reduse. Campania este până pe 2.02.2016.
De la Zara mi-am luat niște ghete violet închis, care-mi plac la nebunie. Sunt așa de comode, iar pielea e de bună calitate. Prețul a fost, de asemeni, unul bun. Am dat 125 de lei, în condițiile în care prețul întreg era de 70 de euro. Zic prețul în euro, pentru că se știe cât sunt de bandiți cei de la Zara când vine vorba de prețul produselor lor vândute în România. Pe etichetă era trecut prețul inițial de 379 de lei, ceea ce înseamnă un mic capac de vreo 50 de lei față de prețul practicat în celelalte țări din U.E :(

De la C&A mi-am luat o groază de chestii, în numai două zile :)

Poșetă shopper de mărime medie la minunatul preț de 45 de lei, papuci de casă cu 20 de lei, set de mănușele tricotate cu 5 lei, curea cu 10 lei și pantaloni de trening de la Clockhouse cu 20 de lei. Asta a fost prima rundă de cumpărături. A doua, s-a soldat cu o gaură în buget de 200 de lei. Nu am mai apucat să le pozez, că s-a întunecat afară și cum haina e neagra, mare lucru nu ieșea. Cum n-a ieșit nici cea deja postată, care tot la lumină artificială a fost făcută. Pe lângă haina matlasată, până la genunchi, cu croială ușor princesse pe care am dat 100 de lei, mi-am mai luat o cămașă cambrată, albă, de birou (20 de lei), două hanorace subțiri și simple, de purtat în casă, și o pereche de pantaloni negri, clasici, din jerse.
Mâine aștept o comandă de la ZorileStore, de unde mi-am comandat un rucsac Le Coq Sportif, pentru a-l folosi ca bagaj de mână la avion, în care să-mi pun și laptop-ul.
By the way, în iunie plec în Creta. Din nou o super ofertă a tour operatorului Tez Tour. 217 euro de persoană, cazare la 3 stele + charter BlueAir din București, cu transfer și asigurare incluse :)
Cam atât pentru acum. Să aveți o săptămână ușoară!

Despre mine, numai de... rău

Iar n-am mai scris de mult. N-am avut starea necesară. Nu că acum aș avea-o, însă parcă mi-e milă și de blogulețul meu cum stă el, așa, în părăsire ca o casă bântuită :p

În timpul care a trecut, n-am mai cumpărat mare lucru. Doar vreo două comenzi la MangoOutlet, două ebay-uri constând în două bb cream-uri Missha Perfect Cover și de rest, boală cât încape.

Am luat o viroză agresivă de la soțul meu, de a trebuit să stau acasă o săptămână (n-am mai avut un concediu de boală de 7 ani!). Apoi, după ce mi-a trecut, m-a întors iar, însă de data asta mi-am zis că asta e! spread the virus!

Între timp, tot ce eram în stare să fac era să mă târâi acasă de la birou, să ciugulesc ceva în timp ce urmăresc The Blacklist (super serial!) sau Haven (după o carte a lui Stephen King), și după, să mă bag în pat și să citesc.

Și apoi, iar m-am îmbolnăvit. De data asta, am făcut cunoștință pentru prima dată-n viață și cu interiorul unei ambulanțe, și cu U.P.U. a Spitalului "Sf. Spiridon". Alergie medicamentoasă. Un medicament homeopat pe a cărui prospect nu scrie nimic la posibile reacții adverse, care conține în principal cimifuga racemosa, plantă cu un potențial alergen mult mai mare decât s-ar crede și decât lasă să se înțeleagă productorul german al medicamentului. Că, nu-i așa, tot pățitu-i priceput, și dacă tot am fost nevoită să zac cu mâinile și picioarele pline de edeme, cu un prurit oribil care se manifesta cel mai pregnant noaptea, m-am apucat să fac căutări pe net și așa am dat de o scurtă prezentare a unui studiu făcut de niște americani de la Universitatea din Utah, studiu care vorbește fix despre manifestări precum cele care au loc chiar și acum în organismul meu. Că deși am fost și la alergolog și iau tratament, încă nu-s bine.

Așa că, închipuiți-vă cât chef de scris am avut în tot timpul ăsta. Sper însă să-mi revin cât de cât până sâmbătă, că e ziua mea și mi-am propus să ies la o pizza, că merg la masaj și, mai văd eu ce o să fac să nu treacă ziua neobservată.

În altă ordine de idei, azi am dat o comandă la StrawberryNet pentru că soțul meu vroia un parfum Bill Blass de care i-am luat cadou de Crăciun și i s-a părut grozav, așa că am fost nevoită să adaug și eu o cremă de corp de la Cath Kidston și un fond de ten stick de la Becca.

Acum vă las. Stay healthy!