 |
| Sursa foto: http://www.imdb.com/ |
Astăzi am reușit să văd și eu filmul Hachiko, despre care auzisem de mai mult timp. Știam că e un film trist, dar am vrut totuși să-l văd.
Nu am găsit originalul japonez, ci versiunea americană cu Richard Gere. Filmul este inspirat dintr-un fapt real. În această versiune, Hachiko este un câine Akita, găsit pe peronul unei gări de profesorul Wilson, pe când se întorcea de la serviciu. În ciuda opoziției soției lui, profesorul reușește s-o convingă să-l păstreze. Astfel, Hachi este alături de el mulți ani, conducîndu-l dimineața la gară și așteptându-l în fiecare seară când se întorcea de la serviciu, în același loc. După câțiva ani, profesorul suferă un infarct și moare, însă Hachi îl așteaptă în continuare la gară, cu același devotament, timp de 10 ani. În mare, cam despre asta e vorba în film, însă amănuntele, cît și emoția și trăirile pe care le ai când îl vezi, vă las să le descoperiți singuri.
Oricum, este un film impresionant, pe care îl recomand călduros și care pe mine mă face să privesc câinii cu alți ochi. Dacă aveți ocazia să-l vedeți, nu-l ratați!
nici nu mai vreau sa aud!!! am bocit de nu-i adevarat, dupa filmul asta! da' ce-a bocit al meu!!! m-a dat peste cap ! eu am o duritate nativa, dar chestii precum: Cainele soldatului, Gandacelul, Fetita cu chibriturile, Hachiko.... ma fac vraiste
RăspundețiȘtergereSi eu am cam bocit, dar mie-mi face bine ca din cand in cand sa vad ceva "heart touching" si sa trag o repriza de plans
RăspundețiȘtergerel-am vazut! mi s-o scuturat camesa pe mine de plans. vai di capu' mieu ce jale am tras!
RăspundețiȘtergerePovesteam cuiva la birou filmul si a intrat un tip de la o firma (cam la vreo 50 de ani, asa) care-mi zice: "nu-i vorba de Hachiko?" Ii confirm si-mi spune ca e unul din filmele care l-au facut si pe el, ditai barbatul, sa lacrimeze.
RăspundețiȘtergere