miercuri, 9 ianuarie 2013

Primul

articol pe anul ăsta.
Ştiu, n-am mai scris de 9 zile, dar nu din altă cauză, ci de lene. Deci, aţi înţeles că anul ăsta l-am început leneşă şi vă mărturisesc că n-am nici un motiv să mă hărnicesc pe parcurs. Zău!
Sunt foarte nemulţumită de mine şi încă n-am găsit resurse să mă mobilizez să schimb ceva. Marea nemulţumire e că sunt grasă şi mănânc aiurea în continuare. Şi de aici, vin toate, în cascadă...
Ceea ce iniţial părea o mare realizare, şi aici mă refer la renunţatul la fumat, ulterior s-a dovedit a fi o sursă de depresie. Convinsă de-a lungul anilor de viaţă că eu nu pot fi grasă, orice/oricât aş mânca, după ce m-am lăsat de fumat am început să ronţăi tot felul de chestii comestibile, pline de zaharuri, grăsimi şi alte asemenea care m-au făcut să arăt ca o "tall miss piggy". Astfel, dacă la data de 14 februarie 2012 cântăream cca. 65 de kg., acum bat spre 80 =((
Da, e drept că am 1.77 m., însă când văd că nu-mi mai vine mai bine de jumătate din garderobă şi tot ce mă face să arăt cât de cât uman sunt bluzele largi, ar cam fi timpul să iau nişte măsuri. Deocamdată n-am făcut decât să cumpăr haine noi, în timp ce unele, deja existente în şifonier, sunt la fel de noi, însă incapabile să mă mai cuprindă.
Aud peste tot de dieta Dukan, pe care de altfel o ţine o amică cu un evident succes, însă eu n-o prea înţeleg (de dietă zic!) şi nici nu ştiu dacă o să reuşesc să o ţin. Eniuei, dacă aveţi sugestii de reducere a greutăţii, care să nu implice pastile, zemuri şi alte prea minunate şi miraculoase produse cu marketing agresiv, sfătuiţi-mă, pentru că n-am ţinut dietă niciodată până acum.
Ca să închei totuşi într-o notă mai optimistă, vă anunţ că am scăpat la solduri! A început deja sezonul lor şi fac regulat vizite la Palas Mall. Totodată am dat şi o micuţă comandă pe dorothyperkins.com, pentru care am beneficiat de  mai multe discounturi. Produsele cumpărate au fost oricum de la solduri, însă la sugestia Aurorei am făcut un mic artificiu şi m-am înscris pentru student discount (- 15%), cu nr. matricol pe care l-am avut la master. Şi a funcţionat! La asta s-a mai adăugat şi free shipping-ul la comenzi de peste 30 de lire Aşa se face că, la o comandă de 44 de lire la care s-ar fi adăugat şi 6 lire shipping, am plătit la final doar 31,79 lire. Acum sper să nu fie probleme cu primirea comenzii, să-mi placă/vină lucrurile comandate... Vă ţin la curent, oricum.

luni, 31 decembrie 2012

Sfârșit de an blogheristic 2012

în imagini!
Singurul lucru despre care n-am spus mare lucru la momentele respective, a fost despre bloggerii (și nu numai) pe care i-am întâlnit în offline anul ăsta.

Așa că repar azi, în ultima zi din anul 2012, lipsa asta. Primul blogger întâlnit in persoană în anul 2012 a fost Mihaela cu care, din păcate, nu m-am pozat. Al doilea, a fost Suzi, urmată de Vio. În vară, însă, m-am revăzut cu o mai veche prietenă, Lorenza,  cu care m-am cunoscut tot prin intermediul internetului.


prietena mea Lorenza


 Fiecare întâlnire m-a bucurat, pentru că am descoperit că fetele astea sunt exact așa cum mi-am închipuit: prietenoase, amabile și nostime.
Una peste alta, pentru mine anul 2012 a fost un an bun. Din toate punctele de vedere. N-am fost bolnavă, n-am suferit de lipsuri, am cunoscut oameni care mi-au plăcut, i-am revăzut cu plăcere pe cei care-i cunoșteam mai de mult și, cel mai important, am văzut marea!
Recunosc că postarea asta e o varză, însă n-am nici un fel de inspirație și scriu doar ceea ce-am simțit că aș vrea să vă spun înainte de a se încheia anul.
Nu vă mai chinui și închei urându-vă să aveți un an 2013 bun, cu sănătate, liniște și noroc.
La mulți ani!

EDITEZ azi, 11 ianuarie 2013, ca să elimin pozele lui Suzi şi Vio, la cererea lor expresă. Menţionez că cerusem voie în prealabil, însă cu mai mult timp în urmă, şi şi-or fi schimbat părerea între timp. Îmi pare rău că n-am mai întrebat o dată înainte de a publica articolul şi-mi cer iertare dacă v-am prejudiciat cumva.



duminică, 30 decembrie 2012

Cadouri de Moș Crăciun

Cu o mică întârziere, am reușit să-mi fac timp să pozez cadourile primite de Moș Crăciun. Unele chiar sunt primite, altele mi le-am cumpărat singură, pentru că, nu-i așa, cine să știe mai bine decât mine ce-mi doresc :D

Dulciuri și niște băuturici ceva mai fine, primite chiar și cu o săptămână înainte de Crăciun de la mai multe persoane, colaboratori ai firmei la care lucrez, iar unii și prieteni.


O poșetă care mi-e tare dragă, pentru că având așa multe culori, o pot purta la mai multe ținute.


De la StrawberryNet am cumpărat o mică trusă Korres, compusă din două farduri de ochi, un creion maro și un mini rimel negru.

Tot de acolo am cumpărat și cele două parfumuri pe care mi le doream de mult (a blind-buy), Apparition de la Ungaro și Il Bacio de la casa Borghese. Ambele sunt pe gustul meu (florale) și dacă vreți să detaliez, let me know.
Odata cu produsele mele, am comandat și altele pentru o prietenă, unul dintre ele (parfumul Amethyst - Lalique) fiind intr-o casetă care conținea și o bijuterie pentru poșetă ( o libelulă ?!), care am primit-o eu cadou. Încă o dată, mulțumesc Dorina!


Ultimul cadou din listă este tableta Vonino Emerald care are tot ceea ce-mi doream vreodată de la o tabletă, inclusiv prețul foarte mic (499 de lei). Am cumpărat-o de la eMag și cu ajutorul unui domn foarte amabil care a fost de acord să mi-o configureze, acum mă pot conecta la internet și prin stick-ul de la RDS, nu numai Wi-Fi. Mi-am cumpărat deja câteva e-book-uri pe care le-am încărcat pe ea, navighează pe internet mulțumitor, pot vedea chiar și filme dacă situația o impune... Ce mai, o mică bijuterie!
Cam astea sunt până acum, însă după Anul Nou începe sezonul de reduceri și abia atunci îmi voi cumpăra produsele de îmbrăcăminte și încălțăminte dorite, pentru că acum chiar nu avea rost să dau bani pe produse la prețul întreg doar de dragul de a le avea de Crăciun.
Vă doresc duminică plăcută și mă întorc la noul serial pe care-l urmăresc, Revenge!

joi, 27 decembrie 2012

Crăciunul

Cum a venit, așa s-a dus... A fost doar un motiv pentru a mă odihni, printre reprize de mâncat din cantitățile mari pe care le-am gătit, de parcă am o casă de copii.
În seara de 24 decembrie mi-am vizitat vecinii care au grijă de pisicii noștri când suntem plecați în concediu și, cu ocazia asta am făcut și o poză cu Moș Crăciun, rol în care evoluează de mulți ani vecinul, domnul Agachi, actor la Teatrul pentru copii și tineret "Luceafărul" din Iași.





Și dacă tot am făcut poze, i-am surprins și pe Antonela și Fritz!


Seara ne-au colindat o prietenă, Lumi, cu soțul și copiii. Am stat la masă, am băut un pahar, din cauza căruia a doua zi m-am trezit cu o durere de cap teribilă. Așa se face că în prima zi de Crăciun ne-am trezit pe la 7, am băut cafeaua și am ciugulit câte ceva din frigider, apoi eu m-am băgat din nou în pat să citesc și... am adormit. Până la 11, fapt total neobișnuit pentru mine! Măcar îmi trecuse durerea de cap :D
În după-amiaza aceea am descoperit un serial drăguț, Hart of Dixie, și m-am tot uitat la el, episod după episod și, drept să spun, m-a binedispus, deci vi-l recomand.
Pe 26 am fost în vizită la mama și apoi, la întoarcere, m-am pregătit pentru că azi am fost la serviciu. Așadar mare lucru n-am făcut zilele astea, însă tare mi-a priit să lenevesc!
Abia aștept și celelalte zile de odihnă :D
Azi dimineață am pozat bradul din curtea interioară a firmei la care lucrez și am zis să vi-l arăt și vouă, că mi s-a părut frumușel

Mâine sper să-mi fac timp să vă arăt ce mi-a adus Moșul!

duminică, 23 decembrie 2012

Pregătirile-s în toi

Brăduțul e gata


ciorba e gata, sarmalele fierb în cuptor... Mâine, după ce vin de la serviciu, bifez salata boeuf și friptura.
Până când vine Moș Crăciun, mai dau o raită pe la Palas Mall, să mai iau ceva cadouașe.
Aaaa, și să nu uit, pentru zilele de Crăciun, vă recomand un film tare simpatic cu Bruce Willis.
Duminică plăcută tuturor!

vineri, 21 decembrie 2012

Produse bio româneşti? Sigur!

Din punctul meu de vedere, e simplu: pentru că am încredere în brandurile româneşti! Ştiu sigur că instituţiile abilitate să certifice diverse chestii nu-s deloc îngăduitoare cu firmele româneşti, aşa că până nu-i totul perfect, nu le dă certificarea. 
Am avut plăcerea de a mi se oferi pentru testare de către Apimond, două borcănele cu miere bio. Unul e cu miere de salcâm cu batonaşe de vanilie, iar celălalt cu miere de zmeură


Sunt grozav de gustoase! Iar preţul e unul cât se poate de corect. 
S-a potrivit ca în ziua când am luat de la poşta pachetul, să vină pe la mine un vecin, apicultor, care trebuia să-mi lase două borcane de miere de salcâm, pentru care vorbisem cu ceva timp în urmă. A studiat omul borcănelele şi i-am şi dat să guste. Verdictul a fost fără echivoc: e o miere curată, foarte, foarte bună!

Beneficiile mierii sunt universal acceptate. Rețete simple care folosesc mierea pentru tratarea afecţiunilor respiratorii uşoare, pentru a mări vitalitatea, ajută deasemeni şi la vindecarea rănilor simple, cât şi la reducerea simptomelor stresului. În plus, mierea în stare pură (bio) este utilizată şi în tratamente de înfrumusețare. Preferat ca îndulcitor, mierea este o alternativă naturală la utilizarea de zahăr.
Recent, studiile indică faptul că mierea are proprietaţi naturale antioxidante importante.
Antioxidanţii ajută la protejarea pielii de razele UV nocive și vă ajută să vă păstrați pielea tânără.
Mierea este ingredientul perfect pentru reţetele de îngrijire a părului şi a tenului. Aceasta conține vitamine si antioxidanţi, cel mai important fiind pinocembrin-ul care poate fi găsit doar în miere. Mierea este o sursă bogată de carbohidraţi, oferind o sursă rapidă de energie. De asemeni, este un aliment sigur și sănătos pentru copii și adulți, însă nu este recomandat a fi consumat de diabetici şi de copii sub 1 an. Totuşi, din experienţa proprie, vă pot spune că şi persoanele care suferă de diabet (este cazul mamei, care este insulino-dependentă) pot îndulci ceaiul sau cafeaua cu un strop de miere, dar numai de salcâm!
Abia aştept zilele de Crăciun să mă delectez cu o cană de lapte cald îndulcit cu miere de salcâm cu vanilie! 

miercuri, 19 decembrie 2012

Trăistuţa fermecată de la Dacic Cool

Cui nu-i plac surprizele plăcute, mai ales în preajma Crăciunului? O mai fi pe undeva vreun Ebenezer Scrooge, însă eu sigur nu-s, aşa că am primit Trăistuţa Fermecată cu multă plăcere şi curiozitate. Să vă mai zic că însăşi denumirea produsului mi-a trezit nişte amintiri foarte plăcute? "Veronica" a fost primul film pe care l-am văzut la cinematograf, aveam 5 ani şi tăticul meu mi-a făcut surpriza de a mă duce să văd un film "ca oamenii mari". Am să-mi amintesc toată viaţa cum trăistuţa Veronicăi se înalţa în văzduh, ea n-o mai putea ajunge şi striga după ea "trăistuţa mea! trăistuţa mea fermecată!" (rememorez şi e posibil să nu fie foarte exact, ca au trecut vreo 40 de ani, dar o să mă iertaţi, da?). Aşa că atunci când am primit invitaţia de a mă alătura campaniei Dacic Cool, am fost realmente încântată.


Şi mai încântată sunt de conţinutul acesteia: crema de mâini Alexandra, gelul contur de ochi, gelul anticelulitic Supliform, o cutie cu ulei de peşte de 600 mg. şi o cutie cu ulei de cătină de 900 mg. Toate puse într-un săculeţ de atlas grena. Produsele sunt foarte bine alese pentru acest sezon, când avem nevoie de îngrijire facială şi a corpului mai deosebită, însă şi de imunizare pentru a face faţă bolilor sezonului rece.


Dacă vă plac produsele româneşti, Trăistuţa fermecată este o alternativă drăguţă şi folositoare de cadou. Cu numai 30 de lei puteţi face o surpriză plăcută cuiva drag. În fiecare lună sunt alte produse, aşa că trăistuţa e un fel de beautybox cu produse exclusiv româneşti şi, mai important, full size.
V-ar plăcea să cumpăraţi Trăistuţa fermecată?

luni, 17 decembrie 2012

Aventură cu cardul de reducere H&M

Înc-o săptămână și-i Crăciunul, așa că sâmbătă a fost zi de curățenie mai pe îndelete: spălat perdele, călcat, șters geamuri, pus perdelele la loc, între timp urcat pe sus și aspirat pereți, șters pe dulapuri... Asta înafara datului cu aspiratorul, a ștergerii prafului, curățeniei în baie și bucătărie pe care le execut în fiecare sfârșit de săptămână (Nu vă mirați, că așa-s io, gospodină de nu se mai poate =)) ). Mi-a mai rămas sufrageria de aranjat, însă am programat-o pentru zilele astea, care vin, când am să pun pe poziţii şi bradul artificial nou achiziţionat.
Duminică pe la prânz, după ce am stat la masă, am hotărît să mergem la Palas Mall, sa ardem ceva calorii şi să văd oferta de la H&M pentru care aveam nişte carduri de reducere, oferite de firmă prin intermediul unor reviste glossy. Pe drum, mi-a făcut soţul câteva fotografii, că tot promisesem să vă arăt cum îmi stă cu căciula Pimkie cumpărată de la miniPrix.






Dar să revin la H&M. Conform celor scrise pe card, la cumpărături de 50 de lei, se oferă un fashion card de 20 de lei, valabil pentru cumpărături făcute între 1 şi 24 decembrie 2012. Între timp, aflasem de la comentatoarele unui blog că nu ţi se oferă nici un fel de fashion card, ci la 50 de lei ai reducere 20. Valabil şi la produsele care beneficiază deja de discount. Numai că la magazinul H&M de la Iaşi mi s-a refuzat acest lucru. Mai precis managerul de magazin, Alina după cum scria pe ecuson, mi-a spus că discountul de 20 de lei poate fi aplicat doar produselor cu preţ întreg. I-am cerut să-mi arate regulamentul scris al promoţiei, pentru că deşi este invocat pentru acest lucru site-ul firmei, regulamentul existent acolo nu se referă la aceste carduri, ci la gift-cardurile comercializate de H&M. Era destul de aglomerat, aşa că atunci când mi-a venit rândul am fost somată scurt să spun dacă vreau să mai cumpăr produsele aşa, fără card, ori renunţ. Pentru că-mi plăcea puloverul, l-am cumpărat şi am renunţat la inelul pe care-l adăugasem doar pentru a face suma minimă de 50 de lei, însă nu am renunţat la dreptul meu de a vedea scris faptul că nu pot fi cumpărate cu acel card şi produse cu discount, pe principiul "scripta manent, verba volant". Am fost lăsată să aştept foarte mult, într-o căldură infernală, şi când s-a întors mi-a arătat un regulament pentru acelaşi tip de carduri oferite însă de H&M propriilor salariaţi, în care se spunea că aceste carduri nu se cumulează cu reducerea permanentă de 25% de care beneficiază aceştia, valabilă între 7 şi 24 decembrie a.c. Deci n-avea nici în clin şi nici în mânecă cu promoţia la care mă refeream eu. S-a convins destul de greu că în regulamentul adus de ea nu scrie nicăieri ce susţinea iniţial şi mi-a anulat tranzacţia  (plătisem cu cardul bancar) pentru a o reface în noile condiţii: pulover + inel = 50 de lei, din care 20 de lei discount cu cardul de la revista. Total de plată 30 de lei :D Iar pentru discuţiile deloc amiabile şi-a cerut scuze. Am plecat de acolo realmente fiartă pentru că n-am să înţeleg niciodată de ce angajaţii de la magazinele din mall stau iarna în tricou sau cămăşi de mătase, în timp ce cumpărătorii, deşi îşi dezbracă hainele groase, leşină de cald, pentru că, nu-i aşa, când afară sunt temperaturi cu minus n-ai să pleci de acasă în tricou.
Sunt curioasă care e totuşi adevărul despre modul de folosire a acestor carduri, nu de alta, dar mai am unul pe care voiam să-l folosesc săptămâna asta şi n-aş vrea să trec iar prin situaţii de genul expus mai sus.
Puloverul şi inelul nu vi le-am arătat pentru că aseară era deja întuneric şi ar fi ieşit nişte poze nu prea reuşite, însă cum prin un pic de lumină naturală, rezolv şi treaba asta.
Să aveţi o săptămână frumoasă şi, nu uitaţi să fiţi cuminţi măcar acum, în ceasul al 12-lea, ca să vină Moşul şi la voi! :-*

vineri, 14 decembrie 2012

Iarna pe uliţă


Dimineaţă erau - 18 grade. Acum s-a mai "înmuiat" gerul până la -13 :D
Oricum ar fi, peisajele sunt ca din cărţi de poveşti, nu?

miercuri, 12 decembrie 2012

Life as I live it!

Adică, fetelor, nebunie curată!
Dar să-ncep cu începutul... Duminică pe la prânz m-am gândit eu c-ar fi bine să merg la vot, cu toate că habar n-aveam cine candida în colegiul meu. Ningea abundent, apos, o "frumuseţe" de vreme! Pe drum m-am oprit la un second-hand deschis pe strada mea, acolo unde n-am găsit niciodată nimic care să-mi placă, pentru că prin geam se vedea că-i plin de marfă. Şi de data asta am avut noroc, pentru că am găsit o geantă frumoasă, nouă

culoarea originală e mai vie, cu blitz și reglarea balansului de alb e tot ce am reușit, dat fiind că nu am lumină naturală

şi două baticuri din mătase naturală, noi, made in Japan :D Geanta a costat 29 de lei, iar baticurile, unul 5, iar celălalt 6 lei.

cea din stânga e Tie Rack și are pe etichetă prețul de 69 de lire sterline :D

Eeei, şi aventura începe după ce mi-am exercitat dreptul la vot, atunci când am primit un telefon de la mama care plângea şi-mi spunea că i s-au furat 700 de lei din poşetă. Unde? Acasă la o prietenă de-a ei, acolo unde s-a dus după ce a trecut pe la mine să-i dau banii pe care i-am scos de pe cardul de pensie. Prietena respectivă (sau mai bine zis fosta prietenă!) ţine în gazdă o fată de la ţară, Bianca, elevă în clasa a 10-a la liceul V.Alecsandri, care se pare că e dintr-o familie cu posibilităţi materiale reduse, fapt care a frustrat-o îndeajuns încât să fure pensia mamei mele din poşeta lăsată în holul de la intrare, pe cuier. Am fi putut bănui orice alt făptaş dacă nu ar fi luat doar 700 de lei din 900. Pentru că prietena mamei nici nu a vrut să discute despre acest lucru, am anunţat poliţia care a început investigaţiile în urma plângerii penale formulate de mama. Am rămas surprinse de atitudinea prietenei mamei, care a dat zeci de ani de prietenie pentru a apăra hoaţa, care-i plătește 200 de lei chirie pe lună, asta în condiţiile în care domnişoara a mai pus mâna şi altădata pe nişte bani ai unei musafire a gazdei. Aşa se face că duminica mi-am petrecut-o cu mama la poliţie, completând tot felul de declaraţii, plângeri etc. Ca un final al aventurii, luni dimineaţă mama a primit de la mama fetei suma de 700 de lei, declarând cu ocazia asta că i-a adus banii "chiar dacă fata e posibil să nu fie vinovată, dar o să aflăm noi adevărul!". Din păcate, lucrurile nu stau în puterea noastră, unei plângeri penale dându-i-se curs indiferent dacă pe parcursul cercetării prejudiciul este recuperat. Şi aşa, fata asta s-a ales cu o pată pe cazierul judiciar.
Cu asta m-am ocupat duminică